Ce este pornirea la rece?

Serverless Computing

Aflați cum pornirile la rece afectează performanța aplicațiilor fără server. Înțelegeți când apar, problemele pe care le provoacă și tehnicile eficiente pentru a reduce timpii de pornire la rece în Lambda.

What is a cold start in serverless computing?

In the context of serverless computing, a “cold start” refers to the first-time latency or the time it takes for a function to begin processing after it has not been called in a long time.  To illustrate, when a computer is turned on after being shut down, it may need some time to reach its full performance.

Cold starts are fundamental to anyone who is starting with serverless architectures. It influences your application’s performance and usability, especially concerning interactions where timeout durations must be met in the shortest time possible.

When does cold start to happen?

Pornirile la rece apar în următoarele circumstanțe.

  • Prima invocare: Există două cazuri; primul este atunci când o funcție este apelată pentru prima dată după implementarea aplicațiilor sau după actualizarea codului.
  • Scalare de la zero: Când o funcție se extinde de la a nu avea apariții și primește apeluri după o perioadă de nefuncționare.
  • Realocări de resurse: Când furnizorul de cloud realocă resurse sau baza funcției se schimbă la alți gazde, aceasta poate duce la instanțe de funcții reci.
  • Timeout or Expiration: If a function instance is at max execution time or has exceeded its idle time, it can be terminated, meaning that if it is invoked again, it will start fresh.

What is the problem with cold start in serverless?

A primary challenge associated with cold starts is the additional latency. This latency can be observed in the form of:

  • Delayed Responses: While your app generally provides prompt replies, users may occasionally encounter delays that could affect their experience.
  •  Randament redus: Pornirile la rece pot necesita o creștere graduală a capacității aplicației dvs. de a gestiona solicitări simultane, în special în perioadele de utilizare intensă.
  • Variații de performanță: Gradul în care duratele de pornire la rece se modifică în timp poate influența eficacitatea aplicației, oferind posibilități atât pentru optimizarea timpilor de răspuns, cât și pentru consolidarea constanței.

Cât durează pornirea la rece Lambda?

Durata unei porniri la rece Lambda poate varia în funcție de diferiți factori, cum ar fi:

  • Dimensiunea și dependențele funcției: Cu cât funcția este mai mare, cu atât sunt implicate mai multe dependențe și cu atât durează mai mult pornirea la rece tipică.
  • Mediul de execuție: Mediul de execuție inițial selectat (de exemplu, Node.js, Python, Java etc.) determină în mod necesar un factor precum timpul de pornire la rece din cauza diferențelor în procesele de inițializare și încărcare.
  • Optimizări ale furnizorului de cloud: Over time, cloud providers consistently provide optimizations to reduce cold start time as much as possible; however, it isn’t fixed or predictable.

În general, pornirile la rece ale Lambda pot varia între o jumătate de secundă și câteva secunde. Astfel, pentru a obține date precise și pentru a observa modul în care duratele de pornire la rece reflectă nevoile funcțiilor și mediului dvs. pentru a obține informații precise.

Cum reduc timpul de pornire la rece în Lambda?

Iată câteva modalități prin care puteți reduce sau cel puțin face față pornirilor la rece ale Lambda:

  • Optimizarea funcțiilor:
    • Ștergeți codul și dependențele neutilizate pentru a reduce dimensiunea funcției.
    • Metodele de tree-shaking sau de împărțire a codului ar trebui utilizate pentru a reduce cantitatea de cod încărcat în timpul inițializării.
    • Îmbunătățiți distribuția pachetelor și fluxurile de lucru rezolvate de dependența pachetelor.

  • Provisioned Concurrency:

Configure provisioned concurrency to maintain the specific number of function instances active so that the incoming requests do not cause a cold start for those instances.

  • Warm-up Requests:

Sometimes, you need to send some dummy requests to your functions so that they are warmed up when the real user requests arrive.

  • Asynchronous Processing:

Pentru operațiunile non-critice, poate fi mai bine să refactorizați cererile utilizatorilor din funcții prin introducerea altor modele asincrone, astfel încât pornirile la rece să aibă un efect minim.

  • Cache:

Introduceți mecanisme de memorare în cache adecvate care stochează date accesate frecvent sau rezultate pre-calculate pentru a reduce numărul de apelări de funcții și, astfel, a diminua aparițiile pornirilor la rece.

Concluzie

Pornirile la rece în arhitecturile fără server pot fi considerate un dezavantaj inerent al modelului, dar este totuși posibil să se evalueze în detaliu prezentarea generală, efectele și modalitățile de a le minimiza pentru programul și calitatea percepută de utilizator. Există câteva puncte importante pe care trebuie să le reținem: optimizare proactivă, monitorizare permanentă și modificări necesare în funcție de nevoile specifice ale aplicațiilor.

Sunteți gata să începeți?

Am fost acolo unde sunteți. Haideți să împărtășim cei 18 ani de experiență și să facem din visele voastre o realitate.
Vorbește cu un expert
Imagine mozaic
ro_RORomână